Mesajul Preasfințitului Petru către tineri la Gala Voluntarilor ATOM

Mesajul Preasfințitului Petru către tineri la Gala Voluntarilor ATOM

„Drumul care duce la virtute este la început anevoios, greu de străbătut, plin de multă sudoare și durere și cu urcuș. Din pricina asta, nu poate oricine pune piciorul pe el, pentru că merge drept în sus, și nici să ajungă cu ușurință în vârf cel care a pus piciorul pe el. Dar cel ajuns sus poate să vadă că drumul este neted și frumos, că este ușor și lesne de străbătut și mai plăcut decât celălalt drum, care duce la viciu, pe care fiecare îl poate lua îndată, că-i este la îndemână” 

(Hesiod, Munci și Zile, 286-290).

Dragi tineri, purtători ai flăcării speranței,

În decursul existenței sale, Biserica n-a uitat să-și îndrepte mesajul ei către tineri, către aceste mlădițe care își vor întinde ramurile în viitor, pline de viață și dornice de a purta cuvintele Mântuitorului Hristos printre semenii lor, fiind astfel exemple vii ale unei trăiri autentice, creștine.

Pe cât este de frumoasă și binecuvântată de Dumnezeu această trăire în virtuți, pe atât de greu se dobândește, mai ales astăzi, când semenii își trăiesc viața în mocirla păcatelor, dar curățirea de această mocirlă poate fi posibilă dacă Îl urmăm pe Cel care este ,,Calea, Adevărul și Viața” (Ioan 14, 6). Oare ce altceva ne descoperă cuvintele Sf. Ap. Pavel dacă nu neputința că fără Dumnezeu nu putem face nimic (Ioan 15, 5), când a rostit cuvintele „Căci nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc, pe acela îl săvârșesc” (Romani 7, 19). Nimic nu putem face fără ajutorul lui Dumnezeu, fără harul Său. Numai Iisus Hristos, Dumnezeu-omul, oferă libertate deplină.

Iubiților,

Omul ca persoană creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (Facere 1, 26-27) are libertatea imprimată în ființa lui, dar despre ce libertate vorbim, dacă omul murdărește necontenit haina luminoasă primită la botez? Omul singur se amăgește când, prins în vâltoare păcatelor, crede că poate ieși oricând vrea el, pe cont propriu. Cum poate el să iasă când este lipsit de Duhul Sfânt și puterile îi sunt sleite, când vede că mulțimea păcatelor și a patimilor dau năvală și se sufocă? Astăzi, mai mult ca oricând, sunt actuale cuvintele „Adâncul cel mai de jos al păcatelor m-a înconjurat şi se sfârşeşte duhul meu; ci, întinzându-Ţi, Stăpâne, Braţul Tău cel Înalt, ca pe Apostolul Petru, Îndreptătorule, mântuieşte-mă”. Omul nu poate fi liber atâta timp cât păcatul îi guvernează viața. El devine într-adevăr liber când începe să trăiască teocentric, adică atunci când viața lui gravitează în jurul lui Dumnezeu.

Iisus Hristos, Fiul veșnic al lui Dumnezeu, S-a făcut om tocmai pentru a elibera pe oameni de păcat, de duhurile răutății și de moarte, acestea fiind obstacole majore ale libertății spirituale a omului. În această privință, Sfântul Apostol Pavel spune că Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om „ca să surpe prin moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morții, adică pe diavolul și să izbăvească pe aceia pe care frica morții îi ținea în robie toată viața” (Evrei 2, 14-15). Mai precis, Domnul Iisus Hristos, Noul Adam, prin ascultare smerită de Dumnezeu până la moarte pe Cruce și prin Învierea Sa din morți, eliberează pe oameni din starea de robi ai păcatului, ai duhurilor rele și ai morții, înălțându-i la starea de „fii ai slavei lui Dumnezeu” (cf. Romani 8, 21). Ca rod al lucrării mântuitoare și eliberatoare a lui Hristos, prin Sfântul Botez, se dăruiesc creștinului iertarea păcatelor, înfierea după har și învierea din moarte, adică o viață spirituală nouă, după cum a promis Iisus Hristos, zicând: „Eu sunt Învierea și Viața, cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi” (Ioan 11, 25). Iar viața cea nouă a celor care cred în Hristos se cultivă în Biserica lui Hristos prin harul Duhului Sfânt pentru dobândirea vieții veșnice în Împărăția lui Dumnezeu. Așadar, libertatea spirituală integrală a omului în Hristos este libertatea deplină de a iubi pe Dumnezeu și pe oameni în timp și în eternitate.

Referindu-Se la această libertate, Domnul Iisus Hristos ne învață astfel: „Veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi” (Ioan 8, 32). Aici adevărul este însăși Persoana Sa divino-umană, Care realizează în Sine comuniunea de iubire eternă a lui Dumnezeu cu umanitatea. De aceea, mai târziu, Iisus Hristos precizează: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine” (Ioan 14, 6), adică Hristos este Calea spre Adevăr, iar Adevărul ultim este Viața eternă din Împărăția Preasfintei Treimi. Întrucât Duhul Adevărului este Duhul Sfânt (cf. Ioan 14, 26; 15, 26; 6, 13-14), Apostolul Pavel mărturisește că „unde este Duhul Domnului acolo este libertatea” (2 Corinteni 3, 17). Însă, Sfântul Apostol Petru avertizează că libertatea celor ce cred în Hristos, dăruită lor de Duhul Sfânt, nu este libertate de-a săvârși răul, ci libertate de-a săvârși binele: „Trăiți ca oamenii liberi, dar nu ca și cum ați avea libertatea drept acoperământ al răutății, ci ca robi ai lui Dumnezeu” (1 Petru 2, 16). Această libertate spirituală a omului de-a săvârși binele ca iubire smerită față de Dumnezeu și iubire milostivă (darnică) față de oameni este de fapt libertatea deplină pe care au dobândit-o sfinții după ce au luptat timp îndelungat cu patimile egoiste, cu duhurile rele și cu teama de moarte, prin rugăciune, pocăință și post. Iar acești sfinți nu sunt numai monahi, ci și o mulțime de credincioși mireni care au întemeiat familii, au dat naștere la copii și i-au crescut în credință și în iubire față de Dumnezeu și față de oameni. Prin urmare, această libertate deplină este dar al lui Dumnezeu primit prin Botezul în apă și în Duh, însă este și luptă duhovnicească permanentă a omului credincios cu propriul său egoism, pentru a rămâne permanent în starea de iubire smerită față de Dumnezeu și în iubire milostivă (darnică) față de oameni.

Dragi tineri,

În fața voastră se așterne viața primită ca dar de la Dumnezeu, pe care numai El o poate lua, dar noi suntem cei care o putem înfrumuseța cu valori creștine, idealuri curate, gânduri luminate și fapte săvârșite în adevărul mântuitor. Prin toate proiectele pe care le-a întreprins Episcopia de Ungheni și Nisporeni prin părintele secretar Vadim Corostinschi, Președintele Asociației Tinerilor Ortodocși din Moldova, am urmărit pe cât de mult posibil să vă arătăm calea cea dreaptă care duce la Hristos; să vă creăm anturajul prielnic să legați prietenii curate, să vă manifestați intelectual și religios în comuniune unul cu altul; și mai presus de toate să vedeți ,,cât de bun este Dumnezeu cu cei drepți la inimă” (Psalmul 72, 1) și să faceți cu tot dinadinsul de acum înainte voia Lui în viața voastră!

Am dorit să organizăm această Gală pentru a vă mulțumi într-un mod solemn și special pentru proiectele pe care le-ați realizat cu prietenii voștri; pentru momentele binecuvântate de Dumnezeu în care v-ați manifestat frumos și pentru binele semenilor voștri; pentru dârzenia pe care ați arătat că o aveți, așa cum trebuie să o aibă un tânăr creștin ortodox, care știe poruncile lui Dumnezeu și își rânduiește viața conform acestora.

Fiți binecuvântați, Dragii Noștri! Har, milă și pace, de la Dumnezeu-Tatăl și de la Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul nostru! Dumnezeu să vă răsplătească truda pe care o depuneți întru mărirea Numelui lui Dumnezeu, într-ajutorarea semenilor și înfrumusețarea vieților voastre cu fapte bune.

† Petru

Episcop de Ungheni și Nisporeni