Îndemnul părintesc al Preasfințitului PETRU, Episcop de Ungheni și Nisporeni, la începutul postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel

O bună parte dintre credincioşi, când vine vorba despre sfintele posturi, cea mai mare atenţie o acordă doar Postului Mare. Această neglijenţă faţă de posturi e din motivul că, majoritatea nu cunosc şi nici nu prea vor să cunoască, folosul postului. De aceea, aşa cum spune Sfîntul Ierarh Ioan Gură de Aur: ,,Mulţi creştini, nedând o prea mare importanţă postului, îl ţin fără tragere de inima sau nu îl ţin deloc. Şi totuşi, trebuie să primim postul cu bucurie, nu cu frică şi părere de rău, căci nu este înfricoşător pentru noi, ci pentru diavoli”.

Acum la începutul Postului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, ca şi la celelalte posturi de altfel, vin de a vă îndemna creştinește şi părintește, să țineți și acest post.

Dumnezeu, prin glasul Sfinţilor Părinţi, vorbindu-ne despre post, ne îndeamnă în multe chipuri, spre al nostru folos duhovnicesc, să ţinem sfintele posturi. Dumnezeu cunoaşte şi vede neputinţa şi boala fiecăruia, dar se întristează când noi într-un chip mincinos și fățarnic începem să ne îndreptăţim nedorința sau neputința noastră de a posti.

Întâi de toate să știm că postul nu înseamnă doar abținere de la unele bucatele, ci postul cel adevărat și plăcut lui Dumnezeu este când, abținându-ne de la bucate, ne abținem și de la păcate. În această privință sfântul Teodor Studitul spune: ,,Adevăratul post este depărtarea de orice rău”. Iar sfântul Vasile cel Mare și mai lămurit ne spune: ,,Adevăratul post este înfrânarea limbii, depărtarea de mânie, despărțirea de pofte, clevetire, minciună, jurământ strâmb, poftă trupească și orice dezmerdare”. De asemenea și Gura cea de Aur a Ortodoxiei, Sfântul Ioan Patriarhul Constantinopolului ne îndeamnă astfel: ,,Când postim, nu ajunge să ne abţinem de la diferite mîncăruri, ci trebuie să postim şi sufleteşte. Există şi  primejdia ca ţinând posturile rânduite de Biserică, să nu avem nici un folos duhovnicesc. Din ce cauză? Pentru că ne ţinem departe de bucate, dar nu ne ţinem departe de păcate; nu mâncăm carne, dar mâncăm sufletele celor săraci; nu ne îmbătăm cu vin, dar ne îmbătăm cu pofte trupeşti; petrecem ziua în post, dar noaptea ne dezmerdăm cu lucruri ruşinoase. În felul acesta pierdem folosul postului. De aceea, postul de mâncare trebuie însoţit de rugăciune, de luptă duhovnicească și de îndepărtarea de orice păcat. Numai astfel vei aduce jertfă bine-plăcută Domnului şi vei avea mult folos”.

C-un îndemn, de asemenea profund și foarte important în privința ținerii postului vine și sfântul Simion Noul-Teolog zicând: ,,Nu falsifica postul ca să nu păţeşti ce păţesc cârciumarii. Dacă ei sunt pedepsiţi când pun apă în vin, cum vei scăpa oare nepedepsit tu, care fal­sifici asprimea postului prin mâncăruri de post pregătite cu multă sofisticare. Nu huli postul spunând că te îmbol­năveşte! Dimpotrivă, postul îţi dă sănătate! După puţin timp, postul risipeşte şi alungă cum alungă soarele ceaţa, întunericul patimilor şi acoperământul păcatului aşezat peste suflet. Postul ne face să vedem cu mintea văzduhul duhovnicesc, în care  pururea străluceşte Soarele cel neapus, Hristos Dumnezeul nostru”.

Iubiți fii și fice duhovnicești!

Acest post, chiar dacă anul acesta, pentru faptul că Sărbătoarea Învierii a fost calindaristic mai devreme, este mai lung, totuși este unul din cele mai ușoare posturi, pentru că rânduiala tipicului bisericesc spune că în aceast post este  dezlegare la pește în toate sâmbetele și duminicile, dar și în zilele de luni, marți și joi dacă este vreun sfânt însemnat în calendar.

Astfel, închei acest îndemn părintesc cu nădejdea că, ascultând de învățătura Sfinților Părinți și conșteintizând folosul și importanța Postului, vă veți nevoi cât mai creștinește, lucrând fiecare din noi la mântuirea sufletului său, întăriţi fiind de harul lui Dumnezeu şi ajutaţi de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel.

Cu arhierești binecuvântări și dragoste părintească,

+PETRU,

Episcop de Ungheni și Nisporeni