Scrisoare către Dumnezeu

Dragă Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, știu că sunt păcătos dar îți scriu această ,,scrisoare” și mă rog și nădăjduind spre Tine și gândindu-mă la cuvintele pe care le-ai lăsat pe pământ înainte să te Înalți la cer, acelea că ,,Nu voiesc moartea păcătosului, ci voiesc ca el să se întoarcă și să fie viu” cu luare aminte la aceste cuvinte și cu nădejdea că mă vei ajuta, mă vei sprijini și mă vei ierta, îți scriu aceste cuvinte, deoarece Tu ești persoana care mă iubește necontenit, mă înțelege indiferent de ce problemă am! Știu că doar tu mă înțelegi și mă ajuți, că ești tot timpul cu mine, cu noi indiferent cât de păcătoși suntem, cu toate că uneori uit, uităm de Tine.

În ultimul timp viața mea a fost cam tulburată, cam aglomerată și nu am avut timp să îți mulțumesc pentru toate lucrurile și faptele pe care le faci pentru mine. Am avut cumpene, greutăți și am întâlnit fel și fel de persoane bune și mai puțin bune. În zilele acestea, în timp ce mergeam la Biserică am întâlnit un grup de sectanți (de altă religie) și văzându-mă îngândurat și foarte grăbit au început să îmi zică că degeaba mă rog Ție, degeaba merg la Biserică deoarece Tu nu exiști, și mi-au zis să nu mai cred în Tine, să nu mă mai rog Ție ci să vin de partea lor deoarece ei au credința adevărată, ei cred în ceva care cu adevărat există, care mă poate ajuta și că ei se roagă lui și îi ajută.

În momentul acela eu le-am zis să nu mai vorbească prostii deoarece nu zic nimic bun, le-am zis ca Tu exiști din totdeauna prin biserica strămoșilor noștri, că m-ai ajutat de fiecare dată când ți-am cerut ajutorul, că Te-ai întrupat din Sf. Fecioara Maria și ai venit în lume să locuiești cu noi, să Te faci cunoscut și să ne aduci mântuirea. Atunci nu știam ce ziceam și de unde îmi vin aceste idei, cuvinte, dar după mi-am dat seama, că toate acele cuvinte au venit de la tine prin intermediul Sf. Duh!

Tu mi-ai dat înțelepciunea și puterea să nu cad pradă acelor oameni și a cuvintelor lor. Pentru aceasta vreau să-ți mulțumesc: dacă nu erai Tu să-mi fi dat înțelepciunea necesară să le răspund acelor oameni, cine știe ce se putea întâmpla. Am rămas surprins de ce au putut să zică niște simpli oameni despre Tine, fără ca ei să te cunoască sau să știe ceva despre tine.

În primul rând vreau să îți mulțumesc că îmi ești tot timpul alături că mă ajuți tot timpul când am nevoie chiar dacă uit să-ți cer ajutorul tot timpul, Tu îmi ești mereu aproape și mă sprijini. În al doilea rând îți mulțumesc pentru că mi-ai dat puterea să trec peste toate greutățile și cumpenele care le-am întâlnit în acest drum al vieții mele.

Știu că viața mea este cam tulburată și complicată, pe care chiar eu o complic și nu prea am avut timp să mă rog Ție, să mai port o discuție sinceră cu Tine, dar acum prin această ,,scrisoare” te rog să mă ierți și să mă ajuți pe viitor, să nu mă depărtezi de la Fața Ta, să mă ajuți cu înțelepciune în îndeplinirea ,,viselor” și în tot ceea ce am ales să fac, să aleg calea cea bună pentru a-mi realiza drumul în viață, pentru a avea un viitor frumos, unul care mi-l doresc si care îmi va fi de ajutor. Fără ajutorul tău nu facem mare lucru, iar tot ce facem fără tine este în zadar.

Într-un final vreau să îți mulțumesc că ai avut timp să citești această scrisoare, că m-ai ajutat și că mă ajuți indiferent de ce fac, mă sprijini si ești tot timpul cu mine. Îți promit că pe viitor o să am grijă și de cele duhovnicești și nu o să mai uit de Tine, o să am grijă ca prin tot ceea ce fac să-ți cer ajutorul și să fac totul bine și cu credință. Amin!

Alexandru Florin Goian , 21 ani, Bucecea, Botoșani, student teologie