Mulți
spun: „Fă un lucru doar dacă-l faci din toată inima…!”. Dar nu este așa. Aici e
nevoie de discernământ.
Deseori,
înainte de a recunoaște că ceva vine din spațiul inimii, din spațiul voinței
sincere, curate și unitare, este important să intri în procesul testării
acestuia. Să faci loc încă unei încercări șovăitoare și îndoielnice, încât să
oferi sinelui tău modalitatea de a conștientiza trăirea autentică provenită din
inimă.
Să nu
pretinzi ca lucrurile să fie perfecte și finalizate, mai ales atunci când te
afli încă la primii pași ai autocunoașterii.
Încercând
să faci un lucru pe care nu-l cunoști încă din experiență, dar spre care ești
dispus psihic, atragi acel lucru, iar acela la rândul lui te invită să-l faci.
„Pofta
vine mâncând” în lucrurile ce cu adevărat ai nevoie în cele din urmă să ți se
întâmple.
Fă-le,
deci, chiar cu… „jumătate de inimă” și… de unde știi? Poate că și cealaltă
jumătate se va deschide din admirație, din dragoste pentru cea dintâi jumătate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu