Cu câțiva ani în urmă un inspector școlar a venit la
mine în gimnaziu și mi-a propus următorul test:
-Dă indicație elevilor să scrie din memorie rugăciunea „Tatăl nostru”. Nu
pentru control, nici pentru notă, ci din curiozitate. Să vedem câți vor scrie
corect. M-am gândit că voi isprăvi repede controlul caietelor, dar mi-a luat
mai mult timp decât de obicei. Culoare roșie a pixului a vopsit excesiv
evaluarea. Și mi-am zis:
-Iată, inspectorul mi-a dat posibilitatea să văd cât cunosc copiii noștri din
credința noastră!
Ei, ce concluzii poți să-ți faci? Toți credem în ceva, înălțăm câte o rugăciune
ocazional, aparținem de Biserica Ortodoxă… Dar întreabă pe cineva: „Ce înseamnă
să fii ortodox? Ce semnificație au cuvintele Simbolului de credință?” Ceva
puțin o să-ți răspundă, dar câți au citit din viețile sfinților, câți pot
enumera câteva dogme? Dar majoritatea, cunosc ei că suntem ortodocși? Dar
conștientizăm că suntem ortodocși?
Un om mi-a răspuns: „Cum n-aș fi, dacă m-am născut într-o țară majoritară
ortodoxă. Așa m-au botezat ortodox.
Dar oare este suficient? Nu, nu suficient. E foarte puțin să spui: „Sunt
ortodox pentru că m-am născut în Grecia, România, Rusia, Moldova etc”. Este
puțin, pentru că nu tu ai ales așa. Biserica te-a făcut ortodox, botezându-te
în pruncie, dar mai târziu și tu trebuie conștient să duci viață de creștin
ortodox. Să te bucuri că te-ai născut dintr-o familie ortodoxă.
Botezul este un dar. Dumnezeu ți l-a dat, fără ca tu să cauți orbecăind, fără
să-l meriți, fără să conștientizezi Crezul. Sfinții Părinți au scris Crezul.
Crezul nu a fost scris într-o cancelarie ca răspuns la întrebarea: „ hai să ne
gândim ce știm despre Dumnezeu? Vom spune asta, asta, asta”. Și s-au apucat de
scris. — Nu! Cuvintele „Cred întru Unul Dumnezeu” însemna: „pentru Dumnezeu eu trăiesc.
Îl simt pe Dumnezeu. Iată ce înseamnă pentru mine Dumnezeu: Tatăl;
Atotțiitorul; Făcătorul cerului și al pământului. El a făcut totul”. Au știut
că Dumnezeu este Tatăl, Dumnezeu este Fiul, că Dumnezeu este Duhul Sfânt.
Dumnezeu era pentru ei nu o teorie, ci trăire.
Iar despre Iisus Hristos au spus: „Cred întru Unul Domn, Iisus Hristos”, — au
simțit că Iisus Hristos este Domnul, El este Dumnezeul lor, Salvatorul lor. El
este Dumnezeu care S-a întrupat, Dumnezeu care a fost răstignit, a răscumpărat
neamul omenesc și a înviat. Pentru ei acestea nu a fost doar vorbe goale, vorbe
seci sau vorbe reci, ci pline de sens și de trăire, cuvinte mari și puternice,
care te fac să te cutremuri și să te minunezi. Noi rostim aceste cuvinte din
rutină, pasiv, formal și banal. Ca și cum am fi într-un muzeu rece. Sau ca și
cum am fi actorii unei scenete, în care ne-au învățat că tu trebuie să spui
asta, tu asta, tu trebuie să faci asta, tu trebuie să repeți asta… Și gata, tu
ești pe deplin creștin ortodox? Încă nu.
Va urma…
traducere parțială
de preotul Alexandru Stratan cu referință la arhimandritul Andrei Conanos, via http://www.pravoslavie.ru/111221.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu