La un preot s-a dus odată o femeie și i-a
spus, printre altele, că a vorbit de rău pe cineva. Preotul, cu calmu-i
caracteristic, i-a spus femeii să meargă acasă, să i-a într-o pungă niște pene
de găină, să meargă în oraș și să le împrăștie, apoi să se întoarcă la el.
Merse femeia acasă, căută prin magazie
niște pene de găină, și găsi, pentru că adunase ca să facă o pernă frumoasă
pentru fiica ei care se căsătorea în curând. Luă penele, se duse în oraș și le
împrăștie, după sfatul părintelui, după care se duse la acesta.
Preotul o primi bucuros, după care îi
spuse: acum du-te și adună penele din oraș și adu-mi-le. Dar este imposibil,
părinte, spuse femeia. Vântul le-a suflat peste tot. Nu am cum să le mai adun.
Vezi, spuse sfântul, așa se întâmplă și cu vorbirea de rău. Odată ce ai
răspândit cuvântul cel rău, oricât te-ai strădui să le aduni, nu vei mai reuși
niciodată să le găsești pe toate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu