Dacă am făcut tot ce se putea, de ce nu mi se schimbă viața?

”Ceea ce trăiești nu este ceea ce ți se întâmplă; 

este ceea ce faci cu ceea ce ți se întâmplă.” 

Aldous Huxley

Unii fac psihoterapie, poate mulți ani, au trăire duhovnicească și duhovnic, dar viața lor nu s-a schimbat, rămân atașați de aceleași lucruri, repetă continuu aceleași metode ineficiente și dureroase în relațiile lor…

Vor să se justifice pe ei. Spun că psihoterapeutul n-a fost capabil, că metoda psihoterapeutică prin care au fost tratați n-a fost potrivită pentru ei, cu duhovnicul lor nu i-a înțeles etc. Și toate acestea pot fi desigur adevărate.

Sunt și alții care își încredințează lor rolul „bunului creștin”, al omului religios evlavios. Nu pierd nici o Liturghie, merg des la slujbele Bisericii, își dau contribuția la pangar și la manifestările filantropice, citesc cu obsesie cărți creștine, știu pe dinafară vorbele unor părinți faimoși.

Însă sufletul lor este anemic, iubirea inexistentă, relațiile lor convenționale, cuvântul lor este incapabil să transforme, propunerile lor sunt majoritatea doar egocentrice, nu sunt dornici în esență să se facă părtași nici cu Hristos, nici cu ceilalți.

Dacă ai fost și ești așa căldicel, împuținat la suflet, dacă nu cauți să ai relații de iubire cu tine, cu ceilalți și cu viața, orice ți s-ar întâmpla puțin te va mișca din loc, în chip căldicel te va schimba, moderat te va ușura, sărăcăcios te va împlini.

Autocunoașterea, adevărul, Hristos, sunt lumină, foc ce arde. Pentru a te umple de acestea trebuie să devii material inflamabil, lemn gata să ardă pentru a trăi tu și ceilalți, pentru a încălzi cu flacăra ta, pentru a lumina. Trebuie să devii făclie gata să se aprindă pentru a răspândi lumina neînserată în lume… Altfel soarele n-o să aibă ce să încălzească, iar adevărul însămânțat, negăsind sol bun, va rămâne neroditor.

Dacă nu există vreo vietate care să mănânce strugurii zemoși din vie, aceștia se vor ofili și vor cădea putreziți la pământ. Dacă nu ești gata să te transformi în îndrăgostit obsedat, să fii instrument al iubirii, să pui sămânța care ți s-a dăruit într-un pântece roditor pentru a o spori la rândul lui, atunci nici un copil nu ți se va naște.

Acum când ai sărăcit financiar, poate că ți se dă ocazia să vezi și goliciunea ta sufletească, să sărăcești de bunăvoie față de egocentrismul tău. E prilejul tău, acum când „te golești”, să începi să te umpli de Duhul Sfânt.